Leadership-ul începe acasă

L

“Măna care leagănă pruncul zgălțăie întreaga lume.” proverb

Ingredientele leadership-ului iau naștere și se dezvoltă în relația primară. Și pentru o mai mare exactitate, mama (funcția maternă, în viziunea psihanalitica) deține rolul principal în leadership-ul viitorului adult. Autonomia, curajul, tenacitatea, asumarea deciziilor, reziliența, toate încep…. acasa.

 În cartea sa ”Leadership – de la paradigma clinica la pragmatismul schimbarii” psihanalistul Manfred Kets des Vries afirmă „ dacă vrem să aflăm căte ceva despre un lider bărbat, cea mai buna sursa de informare este mama acestuia.”

În cele ce urmeaza voi ilustra cateva moduri in care poate fi anihilata dezvoltarea leadershipului asa cum o întălnesc în lucrul cu managerii în coaching, training sau în psihoterapie.

Supravegherea excesiva – anularea autonomiei

Un copil excesiv supravegheat, care nu este incurajat să meargă singur către scoala la varsta la care ar putea face acest lucru, împins la teme, controlat în detaliu, a cărui inițiativă este în general respinsă, nu poate dezvolta capacitatea de decizie și de asumare a consecințelor deciziilor sale. Devenit adult, ascultarea obedienta, frica de a lua decizii si teama de initiativă cel mai probabil îi vor oferi poziția de angajat fidel, disciplinat, alegănd șefi și companii care să ii ofere acest tip de siguranță dezvoltată acasă. Prins între teama de viitor și dependența de siguranță, adultul va trăi intens frustrarea izvorată din lipsa curajului și autonomiei.

Inexistența limitelor în familie – angajatul  fără apartenență și conduită

La capătul opus supravegherii excesive se afla libertatea deplină. Nicio supraveghere. Haos. Familia în care nu exista limite și proceduri, copilul se confundă cu părintele, în multe cazuri este prietenul acestuia, fiind folosit de multe ori ca și confesor. Viitorul adult va căuta inconștient ceea ce cunoaște, și anume haosul, inconstanța, și va face extrem de dificilă integrarea într-un job sau afacere condusă cu reguli, termene, principii, valori. 

Copilul rege – adultul neajutorat si dezămăgit

În familia unde copilul nu primește nicio responsabilitate, totul este servit la cerere și oferit chiar și atunci când nu are nevoie, fără implicarea acestuia în mici treburi sau activități în cadrul familiei, va trasa pentru viitorul adult ideea ca „ altcineva este responsabil” si noțiunile de implicare, initiațivă, găndire strategică nu doar ca îi vor fi străine, dar îl vor irita și îl vor alunga din companii prin incapacitatea de adaptare. Ceea ce va fi oferit de companii nu îi va fi de ajuns decăt cel mult pe termen mediu, fiind permanent cu găndul la o alta firma „mai bună… mai altfel”.

Perfecțiunea –  adult în lanțul indeciziei și al nemulțumirii

O mamă posesivă, veșnic nemulțumită, de la care copilul primește doar plăngeri, reclamații și comparații cu alții, va priva copilul de narcisismul necesar pentru a-și construi încrederea în sine. Leadership-ul are nevoie de acea doza optima de narcisism care nu distruge stima de sine, nu inflameaza egoul, ci subvenționează încrederea în propriile abilități și decizii, claritatea discursului care îi face pe oameni să îl urmeze și expunerea propriei vulnerabilități fără sentimentul de rușine sau umilință. Viitorul adult angajat va căuta validarea șefului și deciziile celorlalți, refugiindu-se în căutarea perfecțiunii care, neexistănd, îi va cauza doar nemulțumire și neliniște.

Acestea sunt doar cateva aspecte întălnite în companii. Pentru manageri, cunoașterea lor este utilă în întelegerea anumitor comportamente în echipă.  Mai mult, cănd managerii aleg programe de training/coaching este important să știe ce anume aspecte doresc să dezvolte la angajații din echipă: abilitați de leadership sau pe cele de management? Nu doar ca nu sunt similare, dar aspecte importante din leadership nu pot fi obținute prin scheme teoretice ce populează planul conștient.

Ingredientele pe care le pun părinții sunt marcate de propriul lor trecut și se vor reflecta in comportamentul, credințele și alegerile copilului, viitorul adult. Programele de parenting sau leadership nu au forța să modifice aceste ingrediente din copilărie. Cel mult pot să răscoleasca căte ceva prin planul conștient. Motivațiile ce marchează comportamentul pe termen lung sunt alimentate de emoțiile inconștiente.

Părintele preocupat de leadership ar trebui să-și adreseze urmatoarea întrebare, încă de timpuriu în viața copilului:  ”dacă măine l-aș angaja în echipa mea pe copilul de azi, cum aș vrea sa fie?”. Raspunsurile de-a lungul anilor vor constitui un ghid personalizat de creștere a copilului, întrucăt leadershipul începe devreme, în primii ani de viață.

About the author

Gabriela Badina

Add Comment

By Gabriela Badina